Pentru astazi aveam programat pentru voi altceva, la fel cum si pentru mine aveam altceva de facut, dar pentru ca s-a insistat pe faptul ca reteta de pasca cu ciocolata nu este corecta… Ei bine, asta m-a determinat sa fac o schimbare radicala de planuri. Mi-am scos reteta la imprimanta si m-am dus inspre bucatarie intrigata de comentariile primite. De obicei nu mi se intampla sa ma intrig chiar asa 😀 dar acum ma gandeam ca de-acu 3 ani cand am facut reteta poate am uitat cum se face… poate in valtoarea pregatirilor pentru Sarbatorile de Pasti am omis ceva din reteta, desi intotdeauna am langa mine un carnetel si pixul dupa ureche :))) sa-mi notez ceea ce fac.
Am facut umplutura de pasca si un blat crocant de biscuiti, caci oricat de intrigata as fi fost, aluat de cozonac chiar nu aveam chef sa fac. :)) Astfel a luat nastere aceasta prajitura.
Acuma, ceea ce vreau sa se inteleaga e ca prin blogul asta nu ofer cursuri de gatit, ci doar ofer niste idei de desert sau de mancare, idei pentru meniul zilnic, idei menite sa-ti faca pofta sa intri in bucatarie si acolo sa te joci cu ingredientele dupa bunul plac. Citeam prin diverse locuri cum ca retetele de prajituri trebuie respectate intocmai. Ei, cu aceasta „teorie” nu sunt intrutotul de acord. Nu ai cum sa respecti o reteta atata timp cat exista diverse tipuri de faina, de cacao… oua mai mici, oua mai mari…ciocolata cu mai multa sau mai putina cacao, de mai buna sau de mai proasta calitate… Pana si zaharul difera de la o firma la alta, unul e mai dulce, altul mai putin dulce… Gramajele dintr-o reteta sunt un reper, dupa care intervin fantezia si experienta. Toate retetele incerc sa le explic astfel incat sa le inteleaga si un incepator, daca le reuseste o reteta nu pot decat sa ma bucur, dar pana la urma tot experienta face diferenta. 😉
Fiecare reteta are un formular de comentarii. Daca nu vreti sa-mi scrieti public sau nu va descurcati o puteti face prin intermediul formularului de contact. Oricand mi s-a pus o intrebare, mi s-a atras atentia sau mi s-a cerut un sfat am raspuns. Intotdeauna! Asa ca mi se pare oarecum normal ” sa diger mai greu” comentarii gen „reteta nu e buna”, „reteta de rahat” sau alte asemenea, mai ales daca nu sunt insotite si de argumente. Cu atat mai mult cu cat se foloseste formularul de contact pentru asta, dar nu se poate folosi pentru a pune o intrebare, evitand astfel niste ingrediente stricate, nervi si ten ridat. 🙂
Deci, asta sunt eu, asta e blogul meu si casuta mea virtuala. Ca si in casa reala si in cea virtuala oricine este binevenit, cu conditia sa se descalte la usa. :)) Nu e neaparat necesar si sunt constienta ca ceea ce este aici nu poate placea la toata lumea, dar e munca mea, ore si bani investiti in asta… daca nu-ti place sau nu-ti inspira incredere lasa-mi un comentariu pertinent si constructiv sau da un mare X din coltul din dreapta sus. 😉
E posibil ca spusele mele de astazi sa atraga ceva suparari, dar imi asum riscurile, ca pana la urma om sunt si eu si am niste limite. Eu va multumesc anticipat pentru intelegere, va las reteta si ies la plimbare, caci a venit primavara. 😉
Ingrediente
- Blat:
- 100 g biscuiti obisnuiti
- 50 g unt topit
- 2 linguri zahar
- 1 lingura cacao
- Crema:
- 75 g cacao neagra
- 75 g zahar
- 15 g amidon
- 4 galbenusuri
- esenta de vanilie
- 50 ml lapte
- 100 g unt
- 3 linguri smantana groasa
Mod de preparare Prajitura cu ciocolata:
Blat:
Biscuitii rupti bucati se macina la robot pana se obtine un pesmet fin. Se adauga zaharul, cacaoa si untul topit. Se mixeaza din nou pana se omogenizeaza si se obtine o compozitie firimicioasa. Se rastoarna intr-o tava cu inel detasabil (18 cm diametru), se taseaza cu mana, apoi bine bine cu fundul unui pahar. Dam la frigider pana pregatim umplutura.
Crema de ciocolata:
Galbenusurile se amesteca cu zaharul pana se albesc. Se adauga cacaoa si amidonul. Se amesteca bine. Compozitia se va intari, dar amestecand bine cu o lingura si turnand cate putin lapte vom obtine o compozitie ca o crema consistenta. Se pune vasul la bain- marie. Crema se va inmuia, apoi amestecand continuu se fierbe pana incepe sa se ingroase. Se lasa putin sa se racoreasca, apoi se adauga untul moale, esenta de vanilie si smantana.
- in functie de preferintele voastre in materie de dulce, mai adaugati zahar, daca o sa considerati necesar. Din punctul meu de vedere este foarte buna asa, cu un gust intens de cacao, dar nu amara
- ar fi trebuit sa pun 1.5-2 linguri smantana. Am gresit si-am pus 3, dar n-a fost o greseala care sa influenteze in vreun fel calitatea prajiturii
Se lasa la racit in forma, se scoate inelul detasabil si se pudreaza cu zahar.
Un verdadero pecado, estoy babeando. Un abrazo, Clara.
>:D<
Miha, vezi ca nu e corecta cantitatea de lapte din reteta :)))) 😛
Anyway, sa stii ca iti ies lucruri minunate cand te enervezi :D, prajitura asta e DEMENTIALA!!! Pup cu drag!
Paula, m-ai speriat! :)))) chiar m-am intors sa verific! :))
Multumesc! :-*
Cred ca merge mesajul pus la profilul tau ;)). Prajitura arata foarte bine, cum a zis si Paula, dementiala!
Eu cred ca e ceva rautate in comentarii, frustrari. Mi s-a intamplat si mie sa nu-mi reuseasca, pe la inceputuri, cate o reteta apoi am invatat singura cate ceva despre cum sa fie consistenta si sa oscilezi; cum ai spus si tu, nu folosim toti aceeasi marca de produs si pot da rezultate diferite. Zi frumoasa! pupi
Mi s-a intamplat si mie sa nu-mi iasa chiar retete de la bucatari celebri sau din revistele de profil, dar na… pe cine sa dau vina? :)))
Zi frumoasa si tie Alina! Multumesc de sustinere.
tu esti o scumpa! si sunt de acord see you tine! acelasi lucru gandesc si eu. Nu dam cursuri de gatit, facem ce facem din placere si pentru a the idei. Cui nu-i convine, sa se duca in alta parte! oamenii sunt de multe feluri, ca si mancarea, prajiturile! facuti din aluat diferit! ;-), te pup see you drag. Eu te admir!
Multumesc Gabriela! >:D<
Felicitari nu numai pentru acest deliciu, dar si pentru introducere. O zi frumoasa si plimbare placuta.
zi frumoasa si tie Ghiocel. Multumesc! >:D<
Pe mine ma supara ceea ce citesc, suparare generata de empatie si revolta!
Mie mi-ai raspuns intotdeauna cand te-am intrebat in legatura cu un detaliu/o operatiune din reteta, indiferent de calea pe care am decis sa te contactez!
Despre modul in care prezinti retetele…stii ca pe mine ma entuziasmeaza!
Daca primesti astfel de mesaje sau comentarii, in mod sigur nu trebuie luate in calcul, sunt doar persoane rauvoitoare (din motive numai de ele stiute)…
Eu te apreciez foarte mult si-ti mai spun doar atat: continua in aceeasi maniera, faci o treaba extraordinara!
Te pup!
Ilda
Lavender Thoughts
Tu intotdeauna ai fost alaturi de mine Felicia si nu pot decat sa ma bucur de asta.
Imbratisari cu drag!
Felicitari pentru superba prajitura!
Eu stiu sigur ca toate pmancarurile pe care le-am facut dupa retetele tale au avut un mare succes in familia mea.
Te-am descoperit cu destul de mult timp inainte sa incep sa scriu pe blog si ai fost si esti o sursa de inspiratie de mare incredere.
E pacat sa-ti consumi energia cu oameni de acest fel, desi e greu sa nu le raspunzi dupa mai multe provocari.
Te imbratisez cu drag si iti multumesc pentru ajutorul pe care l-am gasit aici atat in numele meu cat si in numele colegelor de serviciu pe care le-am indrumat spre blogul tau minunat.
Pupic si sa nu fii suparata nici un pic!
multumesc Rita! >:D< De obicei nu bag in seama comentariile rautacioase, dar azi probabil ca am avut o zi... altfel. Dar acum gata... mi-a trecut! 😀
Miha,sa stii ca si eu am dat gres cu unele retete preluate de la altii,dar nu am invinovatit pe nimeni.Nu pentru ca te cunosc si am incredere in tine,dar esti printre persoanele care intotdeauna ofera lamuririle necesare,cu toate ca retetele sunt foarte explicite.
Si mie mi se intampla sa am o zi proasta sau fara inspiratie,dar nu trebuie sa caut vina in alta parte.Pupici
Multumesc Claudia de gandul bun! >:D<
Cat de bine arata! Neaparat sa o pregatesc si eu de Sf. Pasti.
Multumesc Carol!
Ma bucur ca-ti place! 😉
Miha, arata bine prajitura ta, si foarte urat ca unii lasa comentarii aiurea, chiar sa zicem ca reteta nu este buna, intradevar, nu esti carte de bucate Insa voiam sa comentez la ceea ce ai zis despre teoria cu ingredientele la prajituri. Eu cred ca este o proportie intre ingrediente la ceea ce intra in cuptor, si daca acea proportie nu e buna, nu iasa. Acum, si eu ma joc cu ingredientele, dar daca nu am reteta buna de la inceput, nu iasa. Si asta vorbim noi, care avem ceva experienta zic eu… Avem idee cum ar trebui sa fie, dar pentru un incepator este si mai greu, si atunci are nevoie de cantitati exacte, mai ales masurate la gramaj si nu la volum. Pentru ca sunt si mai multe feluri de incepatori: din cei care au vazut pe mama si pe bunica gatind si din cei care nu stiu diferenta dintre tel si spatula ma opresc aici, ca m-am intins prea mult 🙂
Mihaela, intr-adevar este mai greu pentru un incepator, dar experienta n-o acumulezi decat exersand. Orice carte de bucate sau blog este un punct de plecare, dar blogul ofera interactivitate, poti pune intrebari, poti cere sfaturi…Daca facem o reteta dintr-o carte de bucate si nu iese atunci pe cine certam?
Cat despre cantitatile exacte… in ceea ce ma priveste intotdeauna am adaptat cantitatea de zahar dupa gustul propriu. Sau cea de branza… sau ciocolata… 😉 Retetele cu zahar peste 4-500 g de zahar ma sperie, rar le fac. Ca un exemplu, una din surorile mele locuieste in Spania. Si are ea o reteta de prajitura in care ingredientele se masoara cu paharul de 125 g (cel de iaurt) … 3 pahare la 4-5 oua. Cu zaharul ce-l are ea acolo ii iese numai buna, cu zaharul de aici mie mi-a iesit „clei de dulce” 🙂
Desigur, discutia e mult mai complexa, dar ideea e cam asa „cere si ti se va da” La ajutor sau sfat, ma refer. La modul general, evident!
>:D<
Superba prajitura.
Cred ca nici macar nu merita sa-ti pierzi timpul dand explicatii.
Multumesc Cris! >:D< Da, in mod normal asa ar trebui si asa si fac. Dar cateodata "ma ajung" toate. 🙂
Trec pe la tine pe blog cu mare placere si ma bucur uneori de parca as fi intr-o gradina.
Ma bucur mai ales ca nu cauti cu tot dinadinsul sa fii ,,corecta„ , ci naturala….Cred ca tu cind esti posomorita ( ca in ,,cazul„ de fata) arati chiar ca o floare de ciucalata:) ….se pare ca n-am scris corect, dupa reteta.Scuze?
Te rog sa cauti si reteta de rahat,cred ca de fapt asta dorea comentatorul, cautarile mele au esuat, tu se pare ca ai un fler aparte la dulciuri.Fotografiile sunt foarte frumoase!
Multumesc Danela. >:D< M-ai amuzat cu "floarea de ciucalata" :))
Vorba Paulei, ce lucruri minunate iti ies cand te enervezi!! :))) De fapt cam tot ce faci tu este minunat!! Sigur nu predai curs de gatit?! mmm… eu m-as fi inscris, sa stii! 🙂
Pup cu drag
multumesc Simona! >:D<
Te inteleg perfect Miha ! Dar, te rog, nu lasa cateva comentarii sa te supere! Pentru mine retetele tale au fost mereu garantia reusitei. Nu mi s-a intamplat niciodata sa nu imi iasa ceva espectand pas cu pas retetele tale. Si recunosc cu mana pe inima ca am incercat multe 🙂
Si promit sa mai incerc! Chiar pasca asta, sa ii fac concurenta soacrei mele care face cele mai dementiale prajituri!
Te imbratisez cu drag si nu lasa pe nimeni sa iti strice zilele astea superbe de primavara 🙂
In alta ordine de idei, ai si reteta de rahat??? Cu aroma de tradafiri as comanda eu 🙂
:)))) aroma de trandafiri zici?
Multumesc Oana, esti o draguta!
Miha, eu as avea o provocare pentru bloggeri si anume sa incercam cu totii reteta ta si sa postam reusitele sau nereusitele, dupa caz. Cum ti se pare ideea? Astfel vom avea o parere generala, mult mai obiectiva …
Poate ceva sub forma unei provocari, finalizata in final cu o „parada” a reusitelor?
Da, e o idee grozava. Ma gandesc sa vad daca am cu ce recompensa provocarea!
Multumesc! :*
Eu o sa ma bag indiferent daca o sa fie sau nu recompense. Vreau sa iau ochii soacrei cu o bunatate ciocolatoasa. Ea face niste prajituri de-li-cioa-seeee 🙂
Se poate sa te superi asa rau , DOAR ptr un comm rautacios (acela cu amidonul , la care tu ai inteles ca fugita aia vorbea de lapte :D), nu merita … tu stii ce faci si cum faci ca totul sa iasa f bine . Pacat ca nu exista si posibilitatea de-a da ignor acestor persoane rautacioase si ciudate .
Minunata praji ! .
Promit ca de azi inainte pentru o buna bucata de vreme sa dau ignor la toate rautatile.
Te pup Diana, multumesc! :*
Nu stiu daca ar trebui sa iti pese de astfel de oameni. Eu nu sunt mare artista in bucatarie, nici experienta nu am, insa niciodata, niciodata nu respect proportiile. Mi se intampla des sa iasa o mare branza;)), dar asta e doar vina mea, ca mi s-a parut mie ca ar fi mai bine cum fac eu, asa ca nu vad ce vina are cel ce iti da punctul de pornire.
Prajitura e super, daca nu mi-ar fi asa lene azi, m-as si apuca de facut;)
Bianca, pana la urma asta e bucataria… locul unde poti experimenta si unde poti adauga bucatelor un strop de fantezie. 😉 Si daca prima data nu iese chiar asa cum ti-ai imaginat, a doua oara sigur iese.
Mai Mihaela ( eu sunt o persoana nu prea inalta, nu prea grasa, asa si asa, dar am o vecina inalta si grasuta, asa si asa 🙂 suntem vecine de 30 ani, ea e mai volubila,impresionabila, eu, un pic mai orgolioasa dar am si eu sufletul deschis, insa cand uneori ea e suparata pe ceva… si pune prea mult suflet, ii zic – inchipuiti va un cuplu a la stan si bran, eu sunt stan ea e bran, si ii zic, MAI MIHAELA, pai tu iei in seama toate prostiile? TU? SI DE LA CINE MAI MIHAELA? …gata inchid paranteza) asa si cu tine, imi permit sa te cert, eu, precizez, doar o cititoare. Pai tu dai credit unor comentarii ale unora-unora? dupa atata timp de munca si frumusete creata de tine si daruita noua celor care te respecta incomparabil cu cucoanele astea de moda veche care te critica? Sa stii ca mi am amarat sufletul citind introducerea la prajitura ta, nu ma asteptam. tu pentru mine esti ca o zeita, da, eu am 53 ani, tu esti sigur mai mica decat mine, dar nu conteaza, daca ar fi existat posibilitatile existente pentru mancare in anii 80 pentru mine, dar n au existat si sa stii ca intrand pe blogul tau, caruia i am copiat retetele asaaa ca un musafir mort de foame care a mai bagat si n traista acasa pentru copii :))) , asa deci eu un ama consider privilegiata accesand blogul tau fiindca e super, clar, delicios, frumos, elegant, modern, nunumai pentru cuprinsul retetelor, ci si pentru cunaostere, e un mod de a te relaxa si bucura sufletul si a imapartasi cu altii dragi ceeea ce ai tu pe aici… ce sa mai, repet, nu ma asteptam sa te gasesc marcata de … ce zic altii plus ca m ai dat gata cu incaltarile la usa, sigur o metafora care m a intristat.
Asa ca , MAI MIHAELA,consider ca a fost un accident, mic-mic, si vreau sa uit ca te ai suparat, tu n ai voie,
esti o zeita, desteapta, puternica, lasa plebea sa se zvarcoleasca in noroi propriu.
Hai sa inchei, poate ti imaginezi ca nu sunt in regula ca am scris atat si ce am scris, insa sunt satula de prostie si mi place sa incurajez profesionalismul, omul muncitor si bun, detest ipocrizia acelor care habar n au sa puna osul la treaba si le place sa si duca viata de pe margini, sa priveasca peste gard.
Aia e, scumpa mea.
Se pare ca m am suparat si eu putin, dar nu o sa se mai repete promit, daca nici tu nu o sa te mai superi, da?
La revedere si asteptam in continuare minunatiile, ca se apropie pastele, nu i asa?
Sper ca ti am daruit si eu un zambet.
Doamna Aurelia, trebuie sa recunoasc ca m-ati amuzat mult! :)) „inchipuiti va un cuplu a la stan si bran, eu sunt stan ea e bran” :))))
Va multumesc din suflet de cuvinte frumoase si incurajari! >:D<
e plin netul de retete. pentru aceeasi prajitura gasesti si cate 10 variante, insa intotdeauna daca am de ales aleg varianta „nebuna” de aici. masochism! 😉
am incercat o multime de retete de la tine(tortul cu mousse de mure, tortul panna cotta, prajitura cu iaurt, canelloni – astea-s exemple asa din ce imi amintesc rapid)si toate au iesit perfect si am gasit toate detaliile de care aveam nevoie si pe cuvant ca-s o cusurgie si o meticuloasa 😀
revenind la prajitura ta cu ganduri … ce sa zic? supara-te mai des pe comentariile neavenite ca-ti iese bine! da’ sa fie supararea asaaaaa numai de suprafata ca nu face bine la corason sa iei in seama tot ceea ce spune anonimul curajos de pe net.
multumesc pentru ca bucataresti si impartasesti!
Si eu multumesc Madalina! Si ma bucura tare mult reusitele tale! Te astept cu drag oricand! >:D<
Draga Miha, eu te pup si-ti multumesc pentru aceasta reteta minunata, iar cei care nu sunt autocritici in bucatarie, plus ca mai sunt si lipsiti de intuitie si creativitate, n-au nici o sansa sa faca ceva bun, chiar si cu cel mai scump manual culinar din lumea. Reteta aceasta de prajitura arata extraordinar de bine si sunt sigura ca am sa o incerc cu putine note personale introduse, sper pentru asta sa nu te superi :-* :-* :-* !
Anastasia, nu ma supar absolut deloc, ba dimpotriva. 😉
Multumesc de incurajari! :*
M-am hotarat sa postez un comentariu pentru ca am fost revoltata. Chiar daca nu mi-am facut simtita prezenta, sunt de mai bine de un an, cititoare fidela si admiratoare fara rezerve a tot ceea ce faci. Cand am descoperit, intamplator, ,,Dulciuri fel de fel” nu eram prea priceputa in ale bucatariei. Poate doar o novice aspiranta. Retetele tale (mai ales cele de dulciuri, de care sunt indragostita)mi-au dezvaluit o lume noua, iar acum cei din jurul meu au impresia ca sunt o mare profesionista. Ei nu stiu si nu urmaresc ceea ce faci tu, pentru a putea face comparatie :). Cred ca esti speciala si tot ceea ce faci e minunat. Comentariile rautacioase nu se vor opri nicicand,asa ca nu te necaji pentru a nu-i face fericiti pe autori. Iti doresc o primavara insorita, inflorita si fericita!
Diana, tine-o tot asa! 😉 Ma bucur mult de prezenta ta aici! >:D<
Draga doamna, intrucit accesul este liber ,zic ca ti-ai asumat si criticile si comentariile si laudele, asa cum bine ai spus in deschidere.Te felicit pentru eforturi si creatii . Si asa cum bine spunea cineva in comentarii, mai vezi si de unde vin criticile ! Pentru mine, ca mama de familie si femeie ocupata, toate postarile tale sint de maaare ajutor si inspiratie.Si nu respect 100% retetele aproape niciodata, ca mai creez si eu, na!
Hai, curaj, mergi mai departe! Adriana-Bucuresti
Multumesc Adriana! >:D< Cu siguranta voi merge mai departe. Imi place prea mult ceea ce fac pentru a renunta atat de usor! 😉
Buna Mihaela,
Am si eu o intrebare, cam cat se tine crema la bain-marie?
Ca la lemon curd din 4 oua am stat vreo 25 de min langa aragaz, de amortisem toata. Nu de alta, dar sa ma pregatesc mental. Merci
PS. legat de mica ta disputa, eu m-am enervat cu fursecurile crinkles, nu mi-au placut neam cum au iesit, dar nu am aruncat cu oua in blog-ul de unde am luat reteta, mi-am asumat esecul si cu siguranta prea curand nu o mai incerc.
Buna, Adina!
Crema nu se tine foarte mult la baine marie, vreo 5-10 minute. Poti sa n-o pui deloc, avand in vedere ca o pui la cuptor chiar nu e nici o problema. Am facut si in varianta asta, deci iti spun sigur ca e ok! 😉
AAAA, fii atenta Miha, stii ce am facut ieri? prajitura ta, ca tare mi-a placut cum arata si citind ingredientele, mi-am dat seama ca le am pe toate in casa…si am facut-o in graba mare mare ca trebuia sa plec undeva, si ghici ce am facut? am uitat sa o pun la cuptor!!! :-))) ca nu am citit ce ai scris dupa poze, dar sa stii ca a iesit perfecta si asa, avand in vedere ca fierbem crema la bain marie (pe care nu am lasat-o mai mult de 5 min.). Am sa o pun si eu la mine pe blog (sper sa te bucure) cu modul de preparare „gresit” neintentionat dar care a avut o turnura excelenta! mama si sotul meu au zis ca este ca o trufa. Asa ca o sa o numesc prajitura trufa! suuper Miha, mersi pentru prajiturica asta buna, si cum scriai tu in introducere, exista muulte modalitati de a face ceva ” Nu ai cum sa respecti o reteta atata timp cat exista diverse tipuri de faina, de cacao… oua mai mici, oua mai mari…ciocolata cu mai multa sau mai putina cacao, de mai buna sau de mai proasta calitate…”.
Te pup de 1000 de ori, ca de obicei :-).
Gabi
Pana la urma…tot raul spre bine 😉
Multumesc Gabriela! :*
Cat e de ciocolatoasa!!! Cat despre restul,sa comenteze cand te platesc sa scrii o reteta :))) Ma duc sa ma mai uit la felia aia:)
Cam asa Adina! 😉
Prajitura e faina tare…iar despre frustrati e plina lumea virtuala de ei si nu numai. Stiu ca uneori doare dar trebuie sa trecem peste astea.
Te pup !
Multumesc Dana! :*
Nu trebuie sa-ti faci sange rau. O reteta e de rahat cand autorul comentariului a pus ingrediente de rahat. Am patit si eu, cu o amica: in loc de unt a pus o chestie numita Cremino, o faina de 2 bani, proasta si cu grad mare de umezeala, un zahar care facea ca aluatul sa se lase si un ulei de care nici nu auzisem pana atunci – cel mai ieftin de pe piata. Normal ca nu i-a iesit decat un tort cam ca o ghiulea. Fireste, vina nu era a ei, ci a mea…..
Asa ca, stii tu, cainii latra, ursul merge mai departe!
Multumesc Oana de sustinere! >:D< Foarte adevarat ceea ce spui!
Miha, noi te iubim, te apreciem pt ceea ce esti si faci pentru noi.N-ai pt ce sa te amarasti,ca esti o dulce… Amidonul se poate inlocui cu faina, nu? Multumesc, si da-mi si mie o firmitura din prajiturica, ptc e tarziu si nu ma pot apuca s-o fac….Poate pe sambata si pana atunci…..pofta-n cui!!!!!
Multumesc Valerica de vorbe frumoase! >:D< Da, amidonul se poate inlocui cu faina daca nu ai.
Ai dreptate, experienta face diferenta!
si eu la inceputurile carierei ,neexperimentata cautam”tactul pedagogic” pe care nu-l gaseam decat in carte;asa si in bucatarie!si eu am o vecina si de cate ori ii dau o reteta nu-i iese niciodata;eu ii spun ca nu trebuie sa se apuce de treaba cand e nervoasa si sa cumpere ingrediente de buna calitate, caci, ”bun cu bun iese”!te inteleg ,Miha!
Exact, bun cu bun iese bun! 😉
Multumesc mult Teo! >:D<
Pana acum tot ce am incercat de la tine a iesit exact cum trebuia si ptr asta iti multumesc!
Sunt multe persoane care n-au nici o treaba cu bucataria si atunci bineinteles ca noi suntem de vina, reteta nu este buna, etc sau pur si simplu lasa comentarii de acest gen din rautate, invidie, etc.
Mie mi s-a intamplat acest lucru la tortul mousse…reteta pe care o fac aproape saptamanal deoarece este foarte apreciata!
Capul sus si nu mai pune suflet la negativismele altora, sunt multeeee persoane care te apreciaza!
Pupici multi <3
Multumesc mult Angi! >:D<
cred ca este foarte buna dar cam sofissticata si daca nu am amidon ce pot pune in loc?
Amidonul se poate inlocui cu faina. 😉
Am zis ca raresc dulciurile, dar cu tine pot???
Ti-as lasa si eu un mesaj rautacios, ca prea mi-ai facut pofta… dar nu ma lasa inima cand stiu cat esti de draguta si talentata :). Asa ca nu mai pune la suflet si mergi pe drumul tau, ca e unul bun (si dulce) :-*
Multumesc frumos Ancuta draga! :*
Buna Miha,
Am citit si eu cu mare interes „dezbaterile” si ambele retete si stiu sigur ca-mi va iesi o pasca delicioasa. Am vazut ca fata de pasca, la prajitura ai injumatatit cantitatile si totusi stratul de cioco e inalt…chiar mai inalt ca la pasca. Asa ca te rog sa-mi spui ce diametru trebuie sa aiba tava. Voi face blat de biscuiti…de cozonac nu ma apuc niciodata, cred. 🙂 La pasca mea obisnuita nu pun blat, ci doar pesmet simplu pe fundul tavii (asa era in reteta si tare m-am bucurat 🙂 ). Multumesc.
Milady, pasca am facut-o intr-o tava mare, de 26 cm diametru, prajitura asta intr-o tava mica de 18 cm 😉
Multumesc de incredere >:D<
Multumesc pentru raspuns. N-am tava nici de 26 cm , nici de 18 cm :))…ci doar de 22 cm (rotunda)….trebuie sa le masor pe cele patrate… Tavile alea de unica folosinta din magazin, argintii sunt bune? Multumesc.
Nu stiu cat sunt de inalte formele alea. In timpul coacerii compozitia se umfla, mi-e sa nu dea pe-afara. Mai degraba foloseste tava de 22 cm, pana la urma 4 cm nu-s chiar asa de mult incat sa nu iasa bine. 😉
smantana groasa e cea folosita pentru frisca sau cea de gatit?:D
Smantana fermentata de 20% grasimi, din cea folosita la mancare. 🙂
nuuuuuuuuuuuuuuuu!
mi-au dat lacrimile!!!!!!!! e luni,abia inceputul saptamanii,nu mananc dulce decat sambata sau duminica,si eu ma uit la prajitura asta….
mai am 4 zile si yuuuummmm o devorez-bine…o felie….mare…
arata minunat si cred ca e magnifica.
ma duc sa beau apa.!!!
Mariana, acu…daca ti-e pofta… o felie n-o fi bai! 😉 Prea mare! :))))
Multumesc! >:D<
Deci prajitura asta arata asa de bine ca sigur o voi incerca, doar smantana lipseste si e gata la cuptor…:D
Cautand o o prajitura care sa-mi faca cu ochiul am ajuns pe aceasta pagina. M-am hotarat si eu sa incerc in aceasta dupa amiaza. Insa mie mi-a iesit foarte putina crema, abia daca am putut sa acopar blatul de biscuiti. Credeam ca va fi inalta asa cum arata in poza. Am bagat-o la cuptor sa vad ce va iesi, de gustoasa sigur va iesi gustoasa si ma gandesc daca va creste, am fost o lingura de faina caci nu aveam amidon. Posibil trebuia 2 portii de crema, nu stiu ce sa cred, nu stiu unde puteam gresi. Revin cu impresii.
Prajitura e una…mica, facuta in forma de 18 cm. Cu blatul subtire de biscuiti, zic eu ca proportia de crema este numai buna. Prajitura nu este una foarte inalta, nu are de la ce sa creasca, sa tot fie de vreo 2 degete inaltime…
Una peste alta, sper ca pana la urma sa iasa buna si sa va placa!
Acum am scos-o din cuptor si e foarte buna la gust. A crescut si la mine un pic. Doar ca in poza o arata foarte inalta si ma gandeam ca nu am facut eu ceva bine.
vai, vai, unde am ajuns? :))))))) nu pot sa cred ca exista asa ceva :))))
Mihule, intre noi fie vorba, arata super misto, dar sa nu mai spui la nimeni ca ti-am spus asa :)))
eu ti-am spus ca pana la urma ai sa revii pe calea cea dreapta :))) Dar da… nu spun la nimeni :))))
Buna,
Am incercat si eu aceasta reteta, a iesit absolut minunat, insa mie imi era mila sa prapadesc albusurile asa ca mi-am adus aminte ce facea bunica mea cu el. Le-am batut intr-o spuma batoasa cu zahar, le-am pus deasupra prajiturii si uite asa am obtinut o tarta cu ciocolata neagra si un strat generos de bezea. A fost delicioasa.
Am tinut sa impartasesc si cu voi pentru ca sunt sigura ca niciuneia dintre noi nu-i place risipa 🙂
Buna treaba ai facut Elena! 😉
De obicei eu pastrez albusurile la congelator nu le arunc. Cand se aduna mai multe fac cate ceva bun 🙂
Prajitura asta arata atat de incredibil incat nu o sa ma dau batuta pana nu-mi fac timp sa o pregatesc. Si cum saptamana viitoare haiducul numarul doi implineste 6 luni ma imbarbatez cu foc sa o fac de ziua lui. Cum prajiturile nu sunt punctul meu forte indraznesc sa te intreba ca o novice daca trebuie sa pun hartie de copt in forma de copt. In general de altfel mi-ar prinde bine sa stiu cand trebuie si cand nu trebuie folosita hartia si mai ales cum o pui in formele rotunde. Eu incerc sa o pun pur si simplu si sa-i fac pliuri cat mai plate toate onduleurile pe care le face. Insa de cele mai multe ori aluatul o trage in timpul coptului si in loc sa-mi rezulte o frumoasa sectiune de cilindru iese ceva ca un trunchi de con 🙁 .
Of, abia astept
Eu hartia de copt o folosesc doar pe fundul tavii, pentru a-mi fi mai usor sa scot prajitura din tava. Pentru margini nu folosesc hartie pentru ca oricat de bine as pune-o se intampla ceea ce ai spus si tu si se strica aspectul prajiturii.
Tai bucata de hartie de copt un pic mai mare decat fundul tavii, o pun peste fundul detasabil apoi atasez si inelul. 😉
Multumesc, esti un inger al ciocolatei. Maine trec la treaba ca am umplut deja toata casa de saliva 🙂
MIHA tu stii ca esti cea mai buna ,iar comentariile rautacioase vin tot din partea peroanelor cu bloguri de profil,asa ca dale pace noi[eu] te iubim asa cum esti.Nu-i destul?Te pup cu drag.
multumesc frumos Aura! >:D<
Felicitari Miha, foarte frumos blog, absolut original, retete interesante cu o modalitate de prezentare vie.In fiecare reteta razbate o lumina care ma infrumuseteaza si ma face sa cred ca „bucataria ” si „cratita” nu sunt numai niste treburi de rutina obositoare si neapreciate ci un laborator de creatie, o poezie chiar si un mod de a exista frumos.
Succes in continuare!
Cu grag,Jeny
Multumesc din suflet! >:D<
Wow! Ce prajitura!
Acum cativa ani am mancat ceva similar, dar blatul era facut cu nuca de cocos, nu cred ca avea biscuti/piscoturi/faina in el. Blatul acela m-a impresionat foarte tare, neaparat voi face si eu asa, data viitoare.
Chiar acum am prajitura la copt, miroase divin! De data aceasta n-am avut nuca de cocos, dar am pus, pe langa piscoturile macinate, migdale feliate subtire, iar in crema, am pus rom, in loc de alte esente(da, rom adevarat) 😀
Iti multumesc pentru timpul pe care l-ai depus ca sa postezi aceasta reteta minunata si atat de usor de realizat!
Sarbatori fericite si..la cat mai multe retete fabuloase! 🙂
Cred ca ai facut o super prajitura! Bravo!
Eu ma bucur si iti multumesc de increderea acordata si te mai astept cu drag si altadata. Sarbatori fericite! >:D<
Buna.Prajitura ta arata super bine si vreau sa o fac de Ziua Indragostitilor pentru iubitul meu sot dar si pentru printul nostru:) Am o intrebare: ce fel de smantana folosim dulce cea pentru gatit sau pt frisca( grasime 35 la suta) sau cea acra? Conteaza grasimea? Multumesc pt raspuns.
Smantana fermentata, de preferat cu procent mare de grasime (20-25% e ok). Cred ca merge si cu cea de 12% dar aceea e mai acra
Multumesc pentru raspuns.